Calculator tabletă

De la Oborocean Adrian

 AppleiPad, cu suport optional

Un calculator tabletă, numit și simplu tabletă sau tabletă PC (din engleză de la tablet computer sau tablet PC), este un tip constructiv decalculator portabil, devenit posibil prin continua miniaturizare a componentelor electronice precum și pe baza unor invenții tehnologice ingenioase.

Caracteristici

Calculatorul tabletă are următoarele trăsături:

• este un calculator relativ mic, mobil (= conectabil fără fir la rețeaua de telefonie mobilă celulară GSM) și portabil. Face parte din clasa de dispozitive Internet mobile (Mobile Internet Devices, MID)
• Ecran relativ mare (cu diagonala începând de la cca 17,78 cm = 7 țoli), poate fi ținut cu una sau ambele mâini; sensibil la atingere (touchscreen - ecran tactil); color; bună rezoluție, asemănătoare cu cea a notebook-urilor (1366x768, 1280x720 etc.).
• Nu dispune de tastatură. La nevoie este afișată pe ecran o tastatură virtuală. La unele modele se poate atașa un pen și/sau o tastatură separată.
• Nu dispune de disc dur și nici de unitate de CD/DVD/Blu-ray. Dispune de obicei de o memorie internă de tip flash.
• Conectivitate fără fir la Internet prin Wi-Fi (WLAN), GSM (telefonie mobilă celulară) sau UMTS. Unele tablete folosesc tehnologia 4G. Eventual și conectivitate prin cablu la unruter Internet. Acces deplin la Internet
• Unele tablete sunt din puct de vedere constructiv și funcțional PC-uri în miniatură care folosesc Windows sau Unix. Acest tip constructiv de PC se numește „PC tabletă”.
• Unele tablete oferă acces standard la sistemul de operare și la tot softwareul instalat, la fel ca la un PC obișnuit.
• Posibilități restrânse de conectare prin fir la diverse aparate / dispozitive suplimentare; uneori USB, HDMI, miniUSB.
• Unele modele dispun de 1 sau chiar 2 camere de luat vederi, cu rezoluții intre 0.3 si 8.0 Mega pixeli.
• Ca sursă de energie computerele tabletelă folosesc acumulatoare de mare capacitate (3200-9000 mAh), cu un timp de încărcare asemănător celui de la telefoanele mobile.
• Tot hardwareul calculatorului este construit și integrat în spatele ecranului (asemănător cu calculatoarele personale de tip all-in-one)
• Cu toate astea are o grosime acceptabilă și o greutate mică, fiind portabil, greutatea fiind între 350 si 600 de grame, în funcție si de dimensiune, iar grosimea medie mai mica de 10 milimetri.

Funcționalitate

Ca funcționalitate, la apariția acestor dispozitive, o tabletă era axată cu precădere pe conținut online, datorită capacităților relativ mici de stocare și puterii reduse de procesare. De aici și denumirile de tabletă internet sau MID (Dispozitiv mobil pentru Internet din engleză Mobile Internet Device). Odată cu dezvoltarea procesoarelor și îmbunătățirea tehnologiilor, tabletele au ajuns să acopere o gamă largă de preocupări, permitând activitați din cele mai diverse^[1]:

• Vizualizarea și editarea documentelor de orice tip.
• Înregistrarea și redarea de conținut multimedia HD.
• Pot fi citite cărți electronice în orice format.
• Permite instalarea de aplicații noi.
• Permite accesul în rețeaua de internet prin conexiuni fără fir.
• Poate rula jocuri, de la cele mai simple până la jocurile 3D.
• Permite instalarea unui număr redus de dispozitive externe.
• Permite comunicarea prin intermediul rețelei de internet.

În istoria omenirii, niciodată nu a fost înmagazinată atâta putere de calcul într-un dispozitiv atât de mic. Pe viitor capabilitățile tabletelor PC vor crește și vor fi orientate către necesitățile cotidiene ale utilizatorului, pătrunzând și în mediile didactice și profesionale.

Variante constructive de calculatoare tabletă

• Slate: desemnează varianta standard. Este o tabletă la care se poate atașa o tastatură reală (cu sau fără fir)
• Convertibil: un notebook cu tastatură reală integrată, dar care poate fi ascunsă prin glisare în spatele ecranului. Acesta este și modul normal de folosire.
  
• Hibrid: este o tabletă la care se poate atașa o tastatură reală de aceleași proporții, formând împreună un netbook; de ex. modelul Acer Iconia Tab W500
• Booklet: conțin 2 ecrane senzitive de tip touchscreen, dintre care unul afișează permanent o tastatură virtuală.

Exemple de tableta:

• Apple iPad - tabletă ajunsă acum la Generația a 4-a.
• Microsoft Tablet PC, conceptul inițial în 2001; succes pe piață mic; nu se mai produce.
• numeroase modele de PC-uri de tip constructiv tabletă, numite „PC-uri tabletă” (în engleză tablet PC), de ex.: HP Slate 2; Microsoft Surface
• Tablete de la alți producători de calculatoare ca de ex. Samsung, Nokia ș.a.
• ASUS - cu o gamă largă de tablete high-end;
• Sony - producătorul japonez a intrat și pe această piață și nu a dezamăgit prin performanțele tabletei Sony Xperia.

Pești

Caractere generale

          Pestii sunt vertebrate exclusiv acvatice si se caracterizeaza prin corp cu forma hidrodinamica acoperit cu solzi de origine dermica. Scheletul lor este cartilaginos sau osos. Se deplaseaza cu ajutorul inotatoarelor perechi si neperechi. Inotatoarele perechi (patru) sunt doua pectorale si doua ventrale, iar cele neperechi (in numar variabil) pot fi 1 – 3 dorsale, 1 – 2 anale si inotatoarea codala. Circulatia sangelui este inchisa, simpla, inima este alcatuita din doua camere: un atriu si un ventricul. Temperatura corpului este variabila (poichiloterme). Respiratia este branhiala. Reproducerea este sexuata. Are loc in mediul acvatic, iar fecundatia este, la majoritatea speciilor, externa. Pestii se clasifica in doua clase: clasa pestilor cartilaginosi si clasa pestilor ososi.

Clasa pestilor cartilaginosi

Cuprinde pesti cu schelet cartilaginosi si cu corpul acoperit cu solzi placoizi. Gura asezata ventral sub bot (gura sub terminala), are numerosi dinti. Inotatoarea codala are lobul superior mai mare (heterocerca). Au 5 – 7 perechi de branhii asezate in pungi branhiale care comunica cu exteriorul prin fante branhiale. Le lipseste vezica inotatoare.

Traiesc in apele marilor si oceanelor. Majoritatea sunt rapitori, cunoscuti sub numele de rechini (selacieni): rechinul albastru, rechinul alb, rechinul ciocan, cainele de mare (lung de 1,5 m, prezent si in Marea Neagra), pestele ferastrau, rechinul balena (lung de peste 15 m) etc. O parte din speciile de pesti cartilaginosi sunt bentonice (bentos – zona de fund a marilor) si au corpul puternic turtit dorso-ventral, cu inotatoarele pectorale mult intinse pe laturile corpului: vulpea de mare, pisica de mare, torpila electrica (prezenta si in Marea Mediterana, cu organe electrice ce produc descarcari de 70 – 80 V, cu rol in aparare.

Clasa pestilor ososi

Cuprinde pesti cu scheletul partial sau total osificat, cu corpul acoperit cu solzi ososi. Branhiile sunt asezate in doua camere branhiale, plasate de o parte si de alta a capului si acoperite de cate un opercul. La majoritatea speciilor exista vezica inotatoare. Sunt cei mai numerosi dintre pesti. Populeaza atat apele marine si oceanice, cat si cele dulci. Pestii ososi actuali sunt grupati in mai multe unitati sistematice dintre care cele mai importante sunt: acipenseridele, teleosteeni, dipnoii, si crosopterigienii.

Rechinii

Sunt mai multe specii cunoscute, cel mai fioros pare a fi rechinul albastru. Cu o lungime de peste 10 m inoata de doua ori mai repede decat un vapor.

Majoritatea rechinilor traiesc in marile calde. Se recunosc de la distanta prin corpul lor zvelt, cu o aripa pe spate care despica apa in viteza. Au un bot ascutit, sub care se afla o gura mare. Ambele maxilare sunt prevazute cu dinti puternici, de diferite marimi si forme, totdeauna in perfecta stare de functionare. Dar, in mod surprinzator corpul rechinilor nu contine nici un os. Scheletul lor este in intregime cartilaginos; inclusiv dintii sunt cartilaginosi, dar de o consistenta foarte dura. La fierbere, acest schelet se transforma imediat intr-o gelatina. Tot curios este faptul ca vederea rechinilor este destul de slaba. Au insa o mare sensibilitate fata de miros, fata de vibratiile apei, fata de curent si presiunea hidrostatica. Ei simt toate aceste semnale din mediu cu ajutorul unor terminatii nervoase asezate in canalele laterale din lungul corpului.

O alta specie este numita rechinul covor. Are corpul acoperit cu pete care imita covorul, pe care cresc si unele alge. Ajunge astfel sa se confunde cu o planta de stanca. Nevazut nici de dusmani, nici de prada pe care o asteapta. Poate captura cu usurinta tot ce pofteste. Rechinul este peste vivipar,   pastrandu-si un timp puiul legat de corpul mamei printr-un ombilic. Imediat dupa nastere puiul de rechin consuma cu lacomie scoici, crabi, broaste testoase, alti pesti. Intr-un an creste cu peste 1 m.

Ficatul rechinilor contine multa grasime bogata in vitamina A, utilizata uneori in alimentatia oamenilor.

Anual sunt atacate de rechini 700 de fiinte omenesti din care jumatate pier in timpul atacului sau din cauza ranilor. Sansele de salvare sunt de unu la patru, daca atacul are loc in larg, dar urca la o probabilitate consolanta de doua, daca atacul este in apropiere de mal.

Din fericire, insa majoritatea rechinilor (cainele de mare, rechinul de plaja) sunt inofensivi pentru om. Numai pradatorii maritimi mari (rechinul alb, rechinul tigru, rechinul ciocan) pot fi periculosi.

Un rechin are pana la 3000 de dinti aproximativ ca acele, dispusi pe 6 pana la 20 de randuri. Numai primele doua randuri sunt folosite la hranire. La cateva zile isi inlocuieste dintele tocit, astfel ca, pe randul din fata, rechinul are mereu dinti ascutiti. Falcile sunt de 300 de ori mai puternice decat ale unui om. Rechinul isi urmareste prada cu ajutorul electricitatii. Cei mai sensibili     electro-receptori din lumea vietuitoarelor se afla pe botul rechinului. Acestia pot percepe o sarcina electrica de o milionime de volt.

Mirosul este mai dezvoltat decat vederea. Narile sunt folosite numai la mirosit, nu si la respiratie, iar gustul apei il ajuta pe rechin sa navigheze in directia prazii. Este foarte sensibil la sange si poate detecta urme de sange intr-un milion de parti de apa.

Exista rechini si in Marea Neagra (cainele de mare), dar nu sunt periculosi pentru oameni.

Rechinul de Marea Neagra este de talie mica, in comparatie cu monstrii oceanici. De regula, creste pana la 1,50 m si atinge numai 10 kg.

El este de culoare cenusiu-albastrie, iar pe burta e alb-galbui. E un temut dusman al bancurilor de hamsii, guvizilor, scrumbiilor albastre. Imperecherea se face in largul marii la 100 m adancime.

Rechinii mai mari au, totusi, rolul de sanitari ai apelor, consumand cadavrele altor pesti si animale acvatice. Prin consumarea vietuitoarelor, contribuie la selectia celor mai sanatoase si viguroase.