Igiena si Bolile sistemului nervos

Sanatatea neuropsihica, precum si capacitatea normala functionala a creierului, stau la bazasanatatii noastre.Somnul reconfortant de dupa o zi de lucru este una din cele mai meritate binefaceri pentruorganismul uman. Valoarea somnului consta nu numai in refacerea organismului obosit ci si inreechilibrarea bioritmica. Somnul este considerat pe buna dreptate salvatorul organismului,datorita insemnatatii lui uriase in refacerea sistemului nervos central, prin inhibitia protectoarecare cuprinde cea mai mare parte a emisferelor cerebrale. Cel mai important este ca somnulrestabileste capacitatea de lucru a celulelor nervoase si, cand este adanc si fara vise, ne refacecomplet, facandu-ne sa ne sculam a doua zi odihniti, voiosi. Pentru ca sa avem un somn cat maieficacee bine sa uramrim urmatoarele reguli :Sa ne culcam la aceeasi ora si preferabil nu mai tarziu de ora 22-23. Odata culcati, pentru aadormi bine trebuie sa indepartam din minte toate gandurile, framantarile si orice tentative de aretrai conflictele din ziua incheiata. Somnul poate fi ajutat prin aerisirea camerei inainte deculcare si, daca se poate, in timpul somnului. Un asternut nu prea calduros si nici p rea moale neajuta sa adormim repede si sa dormim profund.Oboseala este un proces complex, rezultat al modificarii fiziologice din sistemul nervos, dinsange, muschi, glandele cu secretie interna si din alte organe. Ea apare dupa o activitatemusculara sau mintala indelungata, grea si incordata. La o asemenea situatie se ajunge de obiceicand volumul muncii nu este repartizat corect, de-a lungul zilei, saptamanii sau lunii, candlucram in asalt lasand greul spre sfarsitul perioadei. De aceea, trebuie ca greul unei zile demunca trebuie efectuat la inceputul, nu la sfarsitul ei.Oboseala se recunoaste prin : molesala, lipsa dorintei de a continua lucrul, pierderea vitezeireflexelor, a preciziei, a coordonarii gesturilor, somnolenta etc. Ele reprezinta fenomene aleinhibitiei de aparare a sistemului nervos central. Deci sunt semne naturale de alarma: ele neindeamna sa ne odihnim si sa ne refacem. De aceea, pauzele acordate in timpul activitatiiproductive trebuie respectate cu strictete. In timpul lor se recomanda exercitii de gimnasticaspeciala, deosebit de folositoare in special persoanelor a caror munca se caracterizeaza prinmiscari monotone uniforme, in pozitii statice, mai mult sau mai putin fixe. 

Leziunile sistemului nervos central dezvaluie diferite cauze:
- compresia creierului sau a maduvei spinarii de catre un hematom (provocat de un traumatismcranian), de un abces, de o tumora benigna sau maligna, de un edem cerebral;
- distrugerea creierului sau a maduvei spinarii printr-un traumatism (sectionarea maduvei prinfractura vertebrala). Printr-o infectie (meningita, encefalita), printr-o intoxicatie sau printr-oinsuficienta a vascularizarii (arterita cerebrala);
- excitatia anormala a unor zone ale cortexului (epilepsie);
-degenerescenta neuronilor: scleroza in placi, boala lui Parkinson, boala lui Alzheimer, coreealui Huntington.
- Leziunile sistemului nervos periferic sunt fie mononeuropatii (atingere a unui singur nerv)cauzate de sectionarea unui nerv, de compresia uneia din radacinile salesau de o infectie (zonazoster), fie polineuropatii (atingere a mai multor nervi) de origine virala, imunologica ,carentiala(deficit in vitamine) sau toxica (alcoolism, de exemplu). In afara traumatismelor, numeroasealte afectiuni sunt, de asemenea, responsabile de o atingere a nervilor, ca diabetul zaharat,difteria, lepra sau lupusul eritematos diseminat. Atunci cand sunt afectati succesiv mai multinervi, se vorbeste de multinevrita.